“A sosit timpul shiitilor”
(Time Of Shia)
Astfel Max Rodenbeck intituleaza in numarul din 10 august al lui NYR of Books recenzia a doua carti care trateaza subiectul (daca nu problema) shi’a: “Reaching for Power:The Shi’a in the Modern Arab World” (by Itzak Nakash) si “The Shi’a Revival: How Conflicts Within Islam Will Shape the Future”(de Vali Nasr).
Dupa cum se poate vedea atat in titlul recenziei cat si in titlurile celor doua carti, “traim vremuri interesante”- blestemul chinezesc -, asistand la o revolutie in Islam, suntem insa spectatori activi deoarece, mai mult nolens decat volens, participam la ea. La revolutia shi’a, care se afla in puternica, rapida ,agresiva si amenintatoare ascensiune in lumea islamului.
Musulmanii sunt impartiti in mare in doua ramuri: ramura sunni( de la de la cuvantul sunnah – cale, “calea profetului) si ramura shi’a (de la cuvantul shi’a- partisan). Astazi marea majoritate a ismaelitilor, in proportie de 85% dintre cei un milliard doua sute de mii de musulmani sunt sunni, iar shi’a sunt o minoritate, despre care, in tari musulmane cum sunt Bangladesh, Indonezia sau Maroc, nu se stie mai nimic despre obiceiurile lor diferite in slujirea lui Allah.
Intr-adevar, ritualurile religioase sunt aproape identice. Diferenta de esenta este ca ramura sunni dau prioritate mesajului religios monoteist al Islamului in timp ce Shi’a (partizanii lui Ali) cred in primul rand in ereditatea de sange a Profetului, in imamii descendenti din Ali si Fatima.
Muhamad, dupa cum se stie, a avut multe neveste si de toate felurile. Fiul sau Ibrahim a murit fara sa lase urmasi, descendenta profetului a fost asigurata insa datorita ficei lui, Fatima care s-a casatorit cu un var al profetului , Ali. Dupa cum vom vedea, pentru shi’a , aceasta descendenta de sange devine prioritara in dogma religioasa, (nu in practica), exista aici inca o diviziune, cei care cred intr-un lant de sapte imani descendenti din Muhamad si cei care cred intr-un lant de 12 imani cu descendenta directa, care se duce pana si se termina in anul 874, in care moare ultimnul imam, al doisprezecelea la numar, Muhammad al-Mahdi, moare la varsta de numai 5 ani.
Despre acest copil imam Mahdi, se spune ca, intr-o zi, se va intoarce pe pamant pentru a elibera omenirea de lipsa de dreptate. Si sunt grupari radicale mesianice, cum ar fi “Hojjatieh” care considera nu numai ca intoarcerea pe pamant a lui Mahdi este iminenta dar care si trebuie grabita. Unul dintre membrii grupului Hojjatieh este nu mai putin decat presedintele Iranului, stimabilul Mahmoud Ahmadinejad….Doctrina Shi’a este construita, pe undeva asemanator crestinismului, in jurul ideii salvarii prin suferinta . Iar Mahdi este Messiah a carui venire este iminenta.
Desi atat de minoritar pana a aprea neseminficativ, cu ups and downs in cursul istoriei, miscarea shi’a a fost sustinuta printr-o abila combinatie de bani si de politica. Se aplica o taxa credinciosilor numita “partea lui Mahdi”, sau “khums” (cincime) colectata de preoti pentru binele comun. Aceste sume importante au si dat putere preotimii shi’a dar au si nascut si intarit o solidaritate speciala inauntrul sectei. Ramura Shi’a capata si detine putere politica continua prin identificarea ei cu apararea celor slabi: a fi partizanul (shi’a) lui Ali, inseamna sa practici o forma de rezistenta impotriva injustitiei aparente.
Astfel Shiismul a devenit o credinta care a inflorit in randul asupritilor de toate felurile, o religie a frustratilor. A fost deasemenea imbratisata si folosita cinic de diversi ambitiosi, cum ar fi stapanitorii Iranului din secolul 16, “Safavid” care au reusit sa combine Shi’ismul de fel 12(!) cu nationalismul persan.
Cred ca din ce am scris se intelege clar atat diferenta dintre sunni si shi’a cat si de ce shi’a sunt atat de atragatori astazi pentru masele de musulmani exploatati, flamanzi , asupriti. Si de ce aceste mase pot fi manipulate cu usurinta in Iran de exemplu.
Ahmadinejad insa este un adevarat credincios in Mahdi, si mai putin in Allah sau Dumnezeu. Si doreste probabil sa provoace acel Haos care il va adduce pe pamant pe Mahdi, care va face in fine dreptate. Pentru acest Haos, Ahmadinejad are nevoie de arsenal nuclear.
Nu vreau sa o largesc cu implicatiile locale si regionale ale disparitiei in Irak a lui Saddam Hussein si a dominatiei sunni. Devine din ce in ce mai evident ca Bush impreuna cu consilierii lui au facut o gresala monumentala eliminandu-l pe Saddam. Este prea tarziu acum sa plangem laptele varsat.
Cat despre actualele lupte de la granitele de nord si de sud a Israelului, esenta conflictului se clarifica, odata inteles specificul religios al conflictului.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment